Reglementarea 1.1
Elemente de
verificare privind accesibilitatea
Asigurarea unor alternative echivalente
conţinutului vizual şi celui auditiv
1.1
Echivlentul text
Echivalentele text sunt necesare pentru toţi
utilizatorii care nu pot sau nu au ales să utilizeze
informaţia în format video, audio sau grafic.
Echivalentele text sunt utilizate de
asemenea de motoarele de căutare. Echivalentele text pot fi
incluse printre elementele de conţinut sau prin folosirea
‘alt’, ‘longdesc’ si alte elemente de marcare. Ele
descriu scopul şi
funcţia tuturor elementelor non-text din conţinut, incluzând
imagini, grafice, simboluri, hărţi, animaţie, obiecte,
caractere ASCII, cadre, script-uri, marcaje grafice, spaţii,
butoane grafice, sunete, fişiere audio de sine-stătătoare,
videoclip-uri.
1.2 Harti imagini server-side
Unii agenti-utilizatori,
precum browserele text, nu recunosc hartile de imagini
server-side. Legaturile ascunse in hartile server-side
trebuie de asemenea sa apara ca un set de legaturi text pe
aceeasi pagina.
1.3 Descrierile audio
Descrierile audio furnizează
informaţii despre acţiuni, limbajul corpului, grafice, şi
schimbarea scenelor prin intermediul vocii umane sau a vocii
sintetizate. Descrierile audio se potrivesc de obicei cu
pauzele naturale în pista audio şi trebuie să se
sincronizeze cu pista vizuală.
1.4 Echivalentele de sincronizare
Echivalentele text pentru
pistele audio ale prezentărilor multimedia sunt utilizate de
cititoarele de ecran (screen readers), motoare de căutare şi
persoane care accesează site-ul de web fără ajutorul
sunetului. Echivalentele text pot fi: transcrierile text ale
dialogurilor şi sunetelor; un set de legende care descriu
acţiuni; o combinaţie de legende şi o descriere a unui
dialog. Transcrierile text, legendele, combinaţiile de
legende şi descriere de dialoguri, trebuie să se
sincronizeze cu acţiunea.
Culoarea
2.1 Contrastul culorii
Persoanele cu deficienţe de
percepere a culorilor şi acelea care folosesc monitoare
alb-negru trebuie să fie în stare să acceseze toate
informaţiile de pe site-urile de web. Acestea include
culori, text, imagini şi direcţii de navigare
Toate textele şi imaginile care constituie
informaţia trebuie să fie vizibile si pentru cineva care are
deficienţe de percepţie a vederii sau foloseşte ecrane
alb-negru.
Utilizarea judicioasă a documentelor conţinând comenzi de
definire a atributelor (markup) şi a stilurilor
3.1 Imaginile bitmap
Graficele în format bitmap
utilizate în locul textului prezintă probleme privind
accesibilitatea, deoarece textul se va prezenta distorsionat
atunci când va fi mărit. Textele imagine pot fi utilizate
dacă: textul îndeplineşte o funcţie grafică, aşa cum se
întâmplă în cazul unui logo; efectul textului nu se poate
realiza folosind sheet-uri în cascadă; şi dacă pentru
imagine se asigură un echivalent text.
3.2 Documentele valide
Proiectarea documentelor
trebuie să se facă ţinându-se cont de compatibilitate şi
accesibilitate. Se recomandă folosirea tehnologiilor
indicate în World Wide Web Consortium (W3C), folosirea
limbajelor pentru specificare şi aplicarea standardelor şi a
covenţiilor privind software-ul, şi activarea componentelor
de interfaţă cu utilizatorul. Prin utilizarea marcării în
concordanţă cu specificaţiile, dezvoltatorii de conţinut
(informaţional n.a.) promovează consistenţă, compatibilitate
şi accesibilitate şi maximizează eficacitatea instrumentelor
de indexare, a motoarelor de căutare şi a instrumentelor de
navigare.
3.3 Stiluri
CSS (Cascading Style Sheets)
separă stilurile de marcatoare şi permit un control precis
asupra fonturilor, spaţiilor libere, numerotării, alinierii
şi poziţionarii textului şi a altor elemente de conţinut.
Acestea previn omiterea folosirii tag-urilor HTML, reduc
dimensiunile fişierelor, îmbunătăţesc utilizarea citirii
browserelor şi permit cititorilor să inlocuiasca stilurile
autorului cu stilurile utilizatorului unui sheet. CSS
sprijină stilurile auditive care specifică proprietăţi cum
ar fi volumul şi sunetul de fond. Deoarece anumite browsere
fie nu suportă sau nu au implementat CSS, dezvoltatorii
trebuie să verifice stilurile CSS printr-un instrument aşa
cum este CSS Validator şi să se asigure că documentele
prezentate sunt accesibile atunci când elementele de
formatare sunt inactive sau nu sunt înţelese.
3.4 Unităţi
Atunci când un stil
utilizează procente pentru a face o măsurătoare,
utilizatorii pot schimba unităţile uşor prin intermediul
browserului. Unităţile de măsură trebuie să fie folositee
pentru înălţimea şi lăţimea graficelor de tip bmp în cazul
în care înţelesul graficului s-ar putea pierde sau se poate
diminua prin rescalare (prin introducerea unei noi scări).
3.5 Antete
Folosirea judicioasă a
antetelor ajută la separarea conţinutului în cadrul
structurii, care este una din tehnicile de accesibilitate de
bază pe web. Elementele antet-ului nu trebuie folositee doar
pentru efectele de formatare. Nivelul de incrementare al
antet-ului trebuie utilizat corect şi corespunzător.
Utilizatorii care navighează prin document urmărind antetele
pentru a crea schiţa unei pagini. Dacă antetele sunt
folositee insuficient, schiţa documentului va fi confuză. Se
recomandă folosirea CSS pentru dimensionarea generală a
fonturilor şi pentru obţinerea de efecte.
3.6 Liste
Structura logică a unui
conţinut cere elemente de listă în HTML “dl”, “ul” si “ol”
să fie folositee numai pentru crearea de liste, nu pentru a
crea efecte de prezentare aşa cum ar fi indentarea. Listele
ordonate şi notările contextuale aşa cum ar fi numerotarea
compusă, de exemplu 1, 1.1, 1.2, 1.2.1, ajută utilizatorii
să se descurce mai uşor în liste. Se recomandă folosirea
CSS pentru efecte de formatare generală.
3.7 Folosirea parantezelor ascuţite
Semnele citării
(<blockquote>) nu trebuie
folositee pentru efecte de formatare cum ar fi indentarea.
Un cititor de ecran, de exemplu, interpretează
un <blockquote> ca verbatim quotation. Acest fapt poate
face ca utilizatorul să interpreteze greşit conţinutul
textului.
Clarificarea folosirii limbajului
natural
4.1 Limbi
Dacă în document este şi o
versiune în limba engleză, acest lucru trebuie indicat
printr-o marcare (de exemplu atributul “lang” în HTML;
“xml:lang” în XML). Marcarea este folositeă de cititorii de
Braille, maşinile de translaţie şi browserele de citire
pentru a interpreta şi a transmite caracterele de limbaj
natural, pronunţie şi translaţie. Schimbările în ceea ce
priveşte limba include opţiunea “Alegeţi limba” de pe bara
de menu comună.
Crearea tabelelor
5.1 Antetele de tabel
Marcarea corespunzătoare a
tabelelor, incluzând rânduri, celule, tabele interioare este
necesară pentru a asigura citirea corectă a tabelelor de
către browsere şi dispozitive. Cititoarele de ecran de
exemplu, folosesc marcarea pentru a interpreta corect atât
structura unui tabel cât şi relaţia dintre antete, coloane,
rânduri şi date. Se recomandă utilizarea W3C HTML 4.01
Specifications pentru specificaţii privind marcarea
tabelelor.
5.2 Structura tabelelor
Pentru a clarifica
înţelesul datelor în
tabelele complexe, se foloseşte marcarea elementelor pentru
a asocia celulele individuale de date cu rândurile
corespunzătoare şi antetele de coloană.
5.3 Evitarea folosirii tabelelor ca
elemente de formatare
Elementele de formatare
trebuie folosite pentru aspect si pozitionarea elementelor
de continut. Totusi, daca e necesar a se folosi un tabel ca
layout, continutul lui trebuie inteles cand celulele devin
serii de paragrafe.
5.4 Evitarea tabelelor pentru formatare
Marcarea sheet-urilor de stil
trebuie să fie utilizată pentru aşezare, poziţionare şi
formatarea textului în celule. Nu folosiţi elemente de tabel
care sunt indentate pentru a transmite elemente semantice
pur şi simplu pentru accentuarea (sublinierea) textului.
Folosirea necorespunzătoare a elementelor tabelului, cum ar
fi <th>, pot cauza rezultate neaşteptate în anumite
dispozitive ale web-ului.
Transformarea paginilor conţinând noi
tehnologii
6.1 Ordonarea elementelor de stil
Anumite browsere fie nu
suportă fie nu au instalat consistent CSS. Dezvoltatorii
trebuie să verifice CSS cu ajutorul unui instrument ca W3C
CSS Validator şi asigură ca documentele şi caracteristicile
de prezentare sunt accesibile atunci când sheet-urile de
stil sunt inactivate sau nu sunt implementate.
6.2 Actualizarea conţinutului dinamic
Descrierile text ale
elementelor vizuale în mişcare, de exemplu o serie de
imagini turistice care se succed în timp, trebuie să fie
actualizate şi sincronizate cu conţinutul.
6.3 Obiecte programatice
Obiectele programatice includ
script-uri, applet-uri, şi alte plug-in-uri care asigură
facilităţile de navigare pe pagină. Funcţionalitatea
redundantă trebuie să fie asigurată prin HTML sau ceva
echivalent.
6.4 Aplicaţie de evenimente
Nu toţi utilizatorii au acces
la un dispozitiv cu aplicaţii de evenimente. Utilizarea a
multiple event trigger pentru fiecare eveniment(de exemplu
onmouseover+onfocus, onclick+onkey press, etc.). De asemenea
folosiţi elemente <noscript> pentru a asigura că toţi
utilizatorii au acces la informaţia care se vrea a fi
asigurată dacă web-ul nu suportă un comutator de evenimente.
6.5 Conţinut dinamic accesibil
Pentru a face paginile de web
accesibile trebuie ca sa se folosească o prezentare
alternativă care include cadre şi script-uri care produc
schimbări. În cazul cadrelor, sursa fiecărui cadru trebuie
să fie în HTML sau alt limbaj agreat de W3C. Când
script-urile sunt implementate folosiţi elementul <noscript>.
Controlul utilizatorului asupra
conţinutului temporal
7.1 Pâlpâirea
Atunci când se folosesc
imagini animate sau imagini în derulare, ţineţi cont de
faptul că bolnavii de epilepsie pot avea crize cauzate de
pâlpâirea sau flash-urile de lumină care se emit cu o
frecvenţă cuprinsă între 4-59 flash-uri/secundă.
7.2 Clipirea
Utilizatorii trebuie să aibă
un mecanism pe pagină sau prin intermediul CSS care să
(fixeze) oprească conţinutul din clipire.
7.3 Conţinutul în mişcare
Cei care citesc ecranul nu
pot citi un ecran cu conţinut în mişcare. Persoanele cu
dizabilităţi fizice nu sunt capabili să se mişte rapid sau
cu o acurateţe suficientă pentru a interacţiona cu
obiectele în mişcare.
Trebuie să se asigure un mecanism în
interiorul unui script sau al unui applet pentru a îngheţa
mişcarea. Mişcarea creată prin intermediul script-urilor CSS
permit utilizatorilor să închidă sau să facă mişcarea să
fie mai lentă.
7.4 Pagini care se reîmprospătează
automat
Reîmprospătarea automată a
paginilor poate dezorienta utilizatorii. Alternativa este de
a folosi un server pentru a genera codurile HTTP de
redirecţionare corespunzătoare sau asigurarea unei pagini
statice care informează utilizatorii că trebuie să
reîmprospăteze pagina din când în când sau că trebuie să se
adreseze URI pentru a actualiza pagina.
7.5 Pagini redirecţionate
Reîmprospătarea automată a
paginilor poate dezorienta utilizatorii. Alternativa este de
a folosi un server pentru a genera codurile HTTP de
redirecţionare corespunzătoare sau asigurarea unei pagini
statice care informează utilizatorii că trebuie să
reîmprospăteze pagina din când în când sau că trebuie să se
adreseze URI pentru a actualiza pagina.
Accesibilitatea directă a interfeţelor utilizator
încorporate
8.1Obiecte
încapsulate
Când un obiect încapsulat
(embedded object), cum ar fi un video object control panel,
are interfaţa sa proprie, interfaţa trebuie să fie
accesibilă.Dacă interfaţa pentru embedded object nu poate fi
făcută accesibilă atunci trebuie să se asigure o formă
alternativă a conţinutului obiectului.
Design compatibil
9.1 Coordonatele elementelor din pagină
Coordonatele elementelor pot
fi accesibile prin utilizarea atributului ‘alt’
pentru toate
legăturile din interiorul hărţii. Server-side maps nu sunt
accesibili pentru toţi utilizatorii.
9.2
Interfeţele de element
Autorii nu trebuie să
gândească faptul că toţi utilizatorii vor folosi acelaşi
dispozitiv de intrare. Dispozitivele de intrare include
pointer devices,, tastaturi, dispozitive Braille, căşti,
microfoane, şi altele. Dispozitivele de ieşire pot include
monitoare, imprimante, sintetizatoare de voce şi
dispozitivele Braille. În practică, asiguraţi-vă că
utilizatorii pot interacţiona cu toate elementele folosind
tastatura deoarece majoritatea dispozitivelor de intrare
asigură controlul care simuleaza intrarea de tastatură.
9.3 Agentii
evenimentelor logice
Asiguraţi-vă că,
caracteristicile unei pagini pot fi activate astfel încât să
nu depindă de un dispozitiv anume. Pentru script-uri,
specificaţi logical event handlers decât device –dependent
event handlers cum ar fi ‘onmouse’.
De exemplu, în HTML, folosiţi ‘onfocus’, ‘onblur’, şi ‘onselect’.
Soluţii intermediare
10.1 Meniuri autoderulante pop-up
şi ferestre noi
Meniurile autoderulante
pop-up nu sunt accesibile pentru navigatoarele (browserele)
nevizuale. Toţi utilizatorii sunt dezorientaţi atunci când
monitoarele sau alte echipamente de ieşire se schimbă brusc.
10.2 Controlul formei
Utilizatorii nevăzători au
nevoie să asocieze o etichetă de control cu mecanismul de
control. Etichetele trebuie să fie poziţionate pe aceiaşi
linie cu controlul(must be positeioned on the same line as
the control) atunci când există două sau mai multe controale
(controls) pe o singură linie. Etichetele trebuie să fie
poziţionate pe linie înaintea controlului atunci când există
un control pe o linie.
Utilizarea tehnologiilor şi
instrucţiunilor W3C
11.1 Tehnologiile W3C
Tehnologiile W3C asigură
informarea extensivă despre tehnologiile recomandate şi cele
revizuite. Folosiţi tehnologiile pentru specificaţii, chiar
dacă anumite elemente nu sunt în mod curent acceptate
(suportate) de browsere. Ele vor fi acceptate de versiunile
viitoare.
11.2 Elemente depreciate
Tehnicilele şi atributele depreciate
(outdated), cum ar fi atributul <font>, poate cauza probleme
în ceea ce priveşte accesibilitatea cu noile browsere.
11.3 Echivalentele accesibile
Dacă nu se poate crea o pagină
accesibilă, atunci trebuie să se asigure o legătură la o
pagină accesibilă care foloseşte tehnologii W3C şi asigură
informaţii echivalente.
Context şi informaţii orientative
12.1 Titlurile cadrelor
Conform Reglementării 6.6,
cadrele trebuie folositee numai ca format alternativ.
Browserele vizuale îşi organizează conţinutul în zone
vizuale distincte. Browserele nonvizuale trebuie să
folosească alte mijloace pentru a înţelege conexiunile între
conţinut în cadre. Folosiţi
atributul “title”
pentru a asigura o descriere pe scurt a scopului fiecărui
cadru.
12.2 Relaţia dintre cadre
Conform
Reglementării 6.6 trebuie folositee doar în format alternat.
Când o descriere pe scurt care utilizează atributul “title”
este insuficientă, pentru a crea o descriere pe înţeles a
fiecărui cadru şi a funcţiei sale de informaţie, folosiţi
atributul “longdesc”.
12.3 Blocuri de informaţie
Blocurile mari de
informaţie, incluzând liste de control, trebuie să fie
împărţite în grupuri prin folosirea mecanismelor lui HTML
4.01. Grupurile pot îmbunătăţi navigarea şi înţelegerea unui
document.
12.4 Etichetele de control
Utilizatorii nevăzători
trebuie să fie în stare să asocieze o etichetă de control cu
mecanismul de control corespunzător, astfel, toate
control-urile trebuie să fie etichetate.
Mecanisme clare de navigare
13.1 Ţintele de legătura
Un text de
legătură dă sens atunci când se citeşte înafara
context-ului, fie el însuşi sau ca o secvenţă de legături.
Textul de legătură trebuie să fie clar. De exemplu, folosiţi
un text “informaţii
despre versiunea 4.3”
în loc de “apăsaţi aici”.
13.2 Metadate
Metadata asigură
informaţii despre resursele web. Reglementarea 6.3
identifică tag-urile metadata obligatorii (mandatorz
metadata tags) cerute pentru toate resursele ROPag.
13.3 Harta site
Reglementarea
6.1 obligă toate site-urile ROPag să includă o hartă a
site-ului prin butonul ‘Help’
din bara meniului comun.
Claritatea şi simplitatea documentelor
14.1 Stilurile de scris
Continutul unui sitee trebuie
să aibă un limbaj clar si inteligibil pentru text, antete şi
legături astfel încât să permită accesul uşor pentru cei
care folosesc cititoare de ecran, si de cei cu dificultăţi
la citit şi cu dizabilităţi cognitive. |